Prima atestare a unei biserici ortodoxe exista inca inainte de anul 1700. Cea mai veche asezare de cult a crestinilor ortodoxi despre acre avem cunostinta era amplasata in locul numit "Valea Caselor". Ulterior in secolul XVIII este contruita o biserica in zona "Deal", fiind construita de un George Berencz. Acesta desi era de cult calvin a ridicat o biserica credinciosilor ortodocsi, drept multumire pentru vindecarea sotiei sale in urma unui Maslu slujit de preoti ortodocsi.

Exploatarea miniera si conditiile politico-istorice au determinat colonizarea de romano-catolici italieni, la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, iar in perioada dualismului austro-ungar (1867-1918) colonizarea cu romano-catolici maghiari. Pentru acestia, statul austriac va ridica, la anul 1783, Biserica Sfanta Varvara.

Intre maghiarii colonizati in Ghelari, pentru minele din localitate, au fost multi si de confesiune "reformata". Pentru ei, la sfarsitul secolului al XIX-lea, s-a ridicat Biserica reformata din "Colonie". Intre ortodocsi, romano-catolicii si reformatii din Ghelari istoria nu consemneaza nici un fel de certuri religioase. Dimpotriva, viata comunitatii si cea sociala s-au imbunatatit prin prezenta si impreuna vietuire a celor trei confesiuni religioase.

Din documentele vremii aflam ca in jurul anului 1730, statul austriac a decis ca romanilor ortodocsi sa le fie expropriata Biserica din Valea Caselor si sa fie data noii biserici, creatie politico-papala ce va fi cunoscuta sub numele de "biserica unita". Desi localnicilor li se promite privilegii materiale si sociale in schimbul imbratisarii uniatiei, foarte putini sunt cei care consimt sa renunte la credinta stramosilor.

Astfel, "Conscriptia" din 1765 inregistra Ghelarul ca parohie greco- catolica, cu un singur preot si cu o singura familie unita. Conscriptia din 1811 sublinia ca Ghelarul nu mai avea nici un "unit".Abia dupa 1815, in schimbul privilegiilor sociale, mai multe familii vor forma "parohia unita" in jurul Bisericii din "Valea Caselor". Ramasi fara biserica, din 1730, ortodocsii sau adunat la Liturghie vreme de 40 ani in sura unui taran numit "Zaca".

Prima biserica ortodoxa cunoscuta pe actualul loc a fost construita din lemn, insa a fost demolata in secolul al XIX-lea. O alta biserica de piatra, care exista si astazi, s-a ridicat pe acest loc. In anul 1770 nobilul Gheorghe Berencz, desi era de confesiune calvina construieste ortodoxilor o biserica ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru vindecarii sotiei sale de cancer, in urma unui Sfant Maslu slujit de preotii ortodocsi din Ghelari. Biserica este construita din piatra si strajuieste si astazi Ghelar-ul, alaturi de noua catedrala, zidita dupa 1940.

In secolul al XVIII-lea a fost construita o biserica din piatra, iar mai tarziu, intre anii 1939 si 1973, o biserica monumentala. Aceasta din urma a fost inaltata la initiativa Parintelui Nerva Florea. La inceputul secolului al XVIII-lea, in urma schimbarii regimului, biserica a intrat intr-o perioada de transformare. Astfel, in anul 1765, localitatea Ghelar este atestata ca parohie greco-catolica.

In secolul XVIII este construita o biserica din piatra care este inca in picioare si folosita uneori la slujbe. Potrivit traditiei locului, latifundiarul localitatii Govajdia, Gheorghe Berencz, desi calvin, a ridicat ortodocsilor din Ghelar o biserica din piatra pe locul numit "Deal". Biserica a fost ridicata in semn de multumire catre Dumnezeu pentru tamaduirea miraculoasa de cancer a sotiei sale, in urma Sfantului Maslu savarsit de preotii ortodocsi din Ghelar. In aceasta biserica, ghelarenii ortodocsi s-au inchinat vreme de 200 de ani.

In anul 1973, 4 noiembrie, avea loc sfintirea noii si "fara pereche", in minunatie, a ceea ce azi se cunoaste sub numele de Catedrala din Ghelari. Constructia acestui edificiu maret inceput sub indrumarea vrednicului parinte Nerva Florea.

In septembrie 1939 se pune piatra de temelie a bisericii, sapandu-se fundatia. Prin anul 1940, Corul mixt "Munca si lumina", impreuna cu Fanfara Exploatarii Miniere Ghelari, au facut un periplu in intreaga tara pentru adunarea de fonduri necesare inaltarii bisericii. Pana in anul 1945 zidurile bisericii erau inaltate pana la 3 metri. In perioada anilor 1945-1955, lucrarile la biserica s-au oprit datorita prigoanei comuniste, careia i-a cazut prada si preotul Nerva. Acesta a fost arestat, nu i s-au putut pune catusele pe maini pentru ca nu se inchideau, si intemnitat; a fost eliberat pentru ca nu i s-au putut gasi acuzatii.

Prin 1977, august-septembrie, din pricina exploatarii miniere, terenul de sub zidirea bisericii se aseaza, iar cladirea este grav afectata. Lucrarile de consolidare au inceput abia dupa 11 ani, in 1988. Fondurile banesti necesare au fost sistate din partea statului.

Catedrala din comuna hunedoreana Ghelari, unul dintre cele mai mari lacase de cult din tara, construit intr-o comunitate rurala, a fost consolidata cu fonduri guvernamentale, valoarea lucrarilor fiind de 2,27 milioane RON. "Pentru consolidarea bisericii au fost executate, prin foraj, 150 de gauri adanci de cate 30 de metri fiecare, intr-un anumit unghi, in care a fost injectat beton. In acest fel s-a creat o bolta de beton armat, care a consolidat terenul de sub biserica", a explicat pentru cotidian Ioan Trosan, seful lucrarilor.

Dupa restaurare biserica este zugravita pe exterior si sunt pictati heruvimi pe peretii turlelor. Scarile de la intrarea in biserica cat si intreaga biserica sunt pavate cu marmura, iar icoana de pe cupola de la intrarea in biserica este realizata din mozaic. In anul 1997 se reactiveaza schitul Ghelar avand ca stareta pe Monahia Viliga Haritina.